CEAI DE COADA CALULUI

Coada calului

Coada-calului este o planta care se gaseste in locurile argiloase si umede.
Planta mai este cunoscuta si sub denumirile de barba ursului si codaie. In scopuri medicinale se foloseste planta, fara radacina. Contine acid salicilic, fructoza si equisetogenina, substante de natura flavonoida, alcaloizii 3, substante de natura glicozidica, cunoscute ca antivitamine B1, acid m.alicsi oxalic, gliceride, vitamina C si saruri de potasiu.
Continand ulei volatil cu actiune antimicrobiana si saruri de potasiu ceaiul se foloseste ca antiseptic si in boli de rinichi si vezica. Prin diureza pe care o produce planta actioneaza favorabil in bolile de inima, ficat, piele in guta si reumatism.
Actiune:
Bronhodilatator, antimicrobian, antiseptic urinar, remineralizant, diuretic, expectorant.

Indicii terapeutice:
Intern: Insuficienţă cardiacă, angină pectorală, diaree, nefrite, tuberculoză, bronşite, anemie, gută, colecistită, reumatism, ulcer gastrointestinal.
Extern: gingivită, epistaxis. Pentru efectul său de coagulare a sângelui, este “de neînlocuit” în sângerări, hemoptizii (expectoraţii cu sânge), hemoragii. În afecţiuni ale vezicii şi ale rinichilor, cu nisip şi calculi, se folosesc ceaiul şi băile. Băile de şezut fierbinţi cu ceai de coada-calului se fac bându-se concomitent ceai. În felul acesta este favorizată eliminarea calculilor. Ajută în caz de acumulare de apă în pericard, pleură sau maladii infecţioase, cu retenţie de apă
Preparare:
-Uz intern: se fierb 1-2 linurite în 250 ml apă, la foc mic, timp de 5-10 minute.
-Uz extern: se fierb 10 lingurite în 1 litru de apă la foc mic, timp de 5-10 minute.
Întrebuinţare:
-Uz intern: se beau 2-3 căni cu ceai pe zi, înaintea meselor principale.
-Uz extern: băi locale sau comprese pe zona afectată.

<< Back                                                                                                     HOME