Prin calitatile sale nutritive si dietetice, mierea de albine este considerata un aliment de mare valoare in hrana oamenilor de toate varstele, avand ultilizari largi. Mierea are importante aplicatii in alimentatia pre- si post operatorie, pentru batrani, copii, gravide si femeile care alapteaza, sportivi, persoane care depun eforturi fizice sau intelectuale deosebite, este un aliment energizant in cazurile de surmenaj, oboseala etc.
Valoarea alimentara a mierii consta in primul rand in bogatia ei in zaharuri, din acest punct de vedere fiind un aliment energetic prin excelenta. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple (glucoza si fructoza), care nu mai necesita o prelucrare speciala prin digestie, fiind direct asimilabile si metabolizate complet pana la stadiul de dioxid de carbon si apa, eliberand energie in toate etapele de descompunere prin care trec.
Mierea este cel mai vechi indulcitor natural si cel mai complex antibiotic natural, un aliment unic cu valori energetice ridicate. Mierea este o sursa simpla de carbohidrati, continand, in medie, 17,1% apa, 82,4% carbohidrati , 0,5% proteine si cantitati mici dintr-o gama larga de vitamine, minerale, aminoacizi si antioxidanti, fara sa contina colesterol. Continutul mediu de carbohidrati este compus in principal din fructoza (38,5%) si glucoza (31%). Restul de 12,9% de carbohidrati este alcatuit din maltoza, sucroza si alte zaharuri.
Sursa de vitamine si minerale: Este bogata in oligoelemente precum cupru, fier, magneziu, iod, mangan, siliciu, crom. Vitaminele descoperite in miere includ ( in functie de varietatea florala) B1, B6, A, E, K, C, acid pantotenic. Asa cum aroma si culoarea mierii variaza in functie de sursa florala, asa variaza si continutul de vitamine, minerale si aminoacizi. Mierea mai inchisa la culoare are mai multe proprietati nutritive decat cea mai deschisa , transparenta.