Arbust înalt de 4-5 m, rar până la 10 m, cu coroana stufoasă şi ramurile cu măduvă mai dezvoltată decât la alte specii lemnoase. Frunzele sunt opuse şi compuse, ascuţite la vârf, neregulat dintate. Florile, aranjate in umbreluţe plane, sunt mici, cu corola albă şi se desprind uşor. Fructele sunt sferice, negre, lucioase, cu suc roşu, cu sâmburi turtiţi cu câlc o sămânţă fiecare (spre deosebire de cele de Afin care au la interior numeroas seminţe mici).
Compozitie chimică
Florile de Soc conţin cca 3% rutozid, cantităţi rnici de ulei esenţial (0,03%), etil, izobutil şi izoamil-amine, beta-D-glicozizi ai aciziior cafeic şi ferulic, zaharuri, mucilagii, heterozide cianogene (sambunigrozida, zicrină ), tanin, saponozide, acid clorogenic, vitamina C etc.
Frunzele conţin sambunigrină, aldehide glicolice, oxalaţi, vitamina C etc. Florile contin, de asemenea, rutozid şi izoquercetina, antociani, amino-acizi, acizii: citric, chinic, malic, sichimic, tanin, zaharuri, vitamina C, vitamine din complexul B. Scoarţa conţine colină, taninuri, zaharuri.
Farmacologie
Preparatele din flori an acţiune diaforctică şi antilusivă, datorită sanibunigrinei, expectorantă, datorită saponozidelor, diuretică, datorită flavonozidelor şi saponinelor şi emolienta şi imunostimulanlă, datorită poliholozidelor. Fructele au acţiuni similare cu cele ale afinelor.
Recomandări
Florile ca sudorifice în stari febrile, in viroze respiratorii şi stări gripale. Fructele, sub diferite preparate, au aceleaşi recomandări ca şi fruetele de Afin.
Mod de preparare şi admirristrare
Florile se prepară sub formă de infuzie, 1 lingura la o cană cu apa, care se
ia seara la culcare.Extern, sub forma de infuzie preparată din 40 g flori, la 1 l apă, în degeraturi şi contuzii.
Din florile proaspete sc prepară o băutură racoritoare, socata. Din fructele bine coapte se prepară un decoct, folosind l lingură fructe uscate la o cană cu apa; se beau 2-3 căni pe zi. Tot din fructe bine coapte se prepară dulceaţă, sirop sau cidru. Cele verzi sunt toxice.